Domnilor CIOLOS si IOHANNIS, pentru graba cu care i-au nominalizat pe membrii cabinetului din noiembrie 2015

Domnii CIOL-OS si CIOLANIS,
La o cafea, ingrijorati,
Discuta: ne-am cam compromis
Cu-acest guvern de tehnocrati.
Ma ustura palmele date
De-acel imberb sexy-model
Numit de noi la sanatate.
Bine ca am scapat de el.
Aceeasi situatie
Este si la justitie,
Unde, de-asemenea am dat
In bara. Cum de s-a-ntamplat?
Ca si aici coada si-a bagat
Mass-media, e-adevarat.
Dar acum, nici ca mai conteaza.
Altceva ma ingrijoreaza:
Un lucru care-ncepe prost,
Se ispraveste si mai prost.

       Cand vrei sa construiesti ceva,
       Deschide ochii, altcumva...

Parlamentarilor, carora DNA-ul le-a cerut aviz pentru arestarea doamnei Udrea

Ieri, in distinsul Parlament,
S-a produs un eveniment
Care-a lasat lumea toata
Muta, cu gura cascata.
Doamna Udrea, invinuita
Pentru c-ar fi primit mita,
Astepta ca Parlamentul
Sa-si dea sau nu asentimentul
Ca sa fie arestata
Sau sa fie judecata
Doar sub control judiciar.
Toti asteptau deci, ca pe jar.
In aceasta-mprejurare,
Si cum ori si cine are
Dreptul sfant la apărare,
Doamna Udrea a profitat
De dreptul care i s-a dat,
Si-atunci cand si-a spus cuvantul,
S-a cutremurat pamantul:
Domnia sa, fire cinstita,
A spus ca DA, a primit mita,
Dar ea a fost impartita
Cu sefii de la PDL
Sa-i ajute-n campanie
Ca sa stea in continuare
La mult iubita guvernare.
In plus, a spus ca-s implicati
Aici, si cativa magistrati.
Iar carcotasii i-au adaugat
Ca-n afacere s-au bagat
Si domn-Basescu, sef de Stat.
Treaba deci e complicata
Si nu va fi descurcata
Decat daca justitia
Isi face treaba. Altcumva,
Totul se va tergiversa
Si se va musamaliza...
Dupa acest discurs decent,
Care-a fost un avertisment,
Doamna Udrea a incheiat
Zambind, dar pe ton apasat:
Acum, stiti tot, iubiti confrati
Asa ca, vedeti cum votati.
Daca eu merg la racoare,
Urmati voi, data viitoare...
Mesajul, fiind receptat
De „andrisanti“, n-a fost uitat
Si au votat in consecinta.
Mai rar asa buna credinta.

       Cand constiinta-i de vanzare,
       O cumperi si scapi de-nchisoare.

Domnului Gheorghe Nechita, dovedit ca a primit mita

Ceea ce am pronosticat
Mai ieri, astazi s-a confirmat:
Domnul Nechita a fost bagat
La puscarie. Meritat.
Dar nu ca si-a stresat iubita,
Motivul este altul: MITA.
A acordat niste contracte
Unor persoane agreeate,
Iar contractantul, generos,
I-a facut un cadou, frumos.
Dar sa nu credeti c-a fost mare.
Zece la suta din valoare...

       Cel mai nobil gest dintre toate,
       E cel de generozitate.

Politicienilor, care refuza sa asculte „glasul strazii“

In tara, e fierbere mare
Si ne trezeste-o-ngrijorare:
Dup-accidentul intamplat
Nu de mult, cand a decedat
Un politist nevinovat,
Si dupa dezastrul, mai mare
De la „Colectiv“ in care
Zeci de persoane au pierit
Iar alte sute s-au ranit,
Foarte multi oameni, zeci de mii,
Adevarate flacari vii,
Sunt iar pe strazi si, suparati,
Cer ca toti cei ce-s vinovati
De-acest carnagiu, sa isi dea
Imediat, demisia.
Mesajul a fost receptat
Si doi insi s-au si conformat
Rapid. Au demisionat.
Dar cei din strada, indarjiti,
Nu se arata multumiti
Numai cu-atat si, cu glas tare,
Protesteaza-n continuare
Spunand ca mai sunt vinovati
Care trebuie-ndepartati,
Batand saua, e evident
Si la stufosul Parlament.
Chiar si domnului Iohannis
(Caruia ii zic Ciolanis)
I-au spus sa-si dea demisia.
Ce va face domnia sa?
Pentru ca acum, se stie,
Mingea-i la Presedintie...

       Cand multimile ies in strada,
       Neplacerile curg gramada.

Celor din PNL, care bagatelizeaza o tragedie, transformand-o intr-o rafuiala politica

Moartea fiecarui om, se stie,

E-o dureroasa tragedie.

Dar sa faci dintr-o tragedie

Doar o banala comedie

Transformand-o-n politichie,

Este-o curata neghiobie.

Ca ce spun este chiar asa,

Nimeni nu poate contesta.

Lucrurile, stau cam asa:

PNL, un partid care

Se vrea iar la guvernare,

Ca alta grija nu are,

Profita de-mprejurare

Si striga in gura mare

Ca pentru ce s-a intamplat

Cu moartea acelui barbat,

Numai guvernu-i vinovat

Si cere sa fie schimbat.

Dar nu numai PDL-ul

Vrea sa cada PSD-ul.

Aici, codita si-a bagat

Si stimabilul sef de Stat

Care, desi mediator,

Este doar un partinitor.

De ce aceasta ingerinta?

Dovada de buna credinta?

Ca pentru ce s-a intamplat

Cineva este vinovat,

Este perfect adevarat.

Dar tu, te-ai bagat in ceva

Ce nu-i de competenta ta.

De ce nu lasi justitia

Sa spuna si parerea sa?

Abea atunci poti comenta,

Eventual, ostraciza

Pe-adevaratul vinovat

Caci merita a fi damnat.

Si chiar de se va dovedi

Ca acel vinovat va fi

Un membru din guvern, chiar mare,

De ce-atentati la guvernare?

Procedand cum ati procedat,

Arama pe fata v-ati dat

Si v-ati discreditat. Pacat.

       Cand politicul stabileste

       Ca X e vinovat, greseste.

Celor care se fac responsabili de tragedia de la barul de noapte COLECTIV

Necazurile se tin lant
De noi. Avem iar un bilant
Tragic, de morti si de raniti,
Si de inlacrimati parinti
Care-i plang pe cei ce-au pierit
Sau pe cei care-au suferit
Traume inspaimantatoare:
Arsuri, sau calcati in picioare
Atunci cand, ce rea-ntamplare,
Clubul de noapte in care
Se transmitea un concert rock,
A luat, pe ne-asteptate, foc.
Iar cei prezenti, iesiti din fire,
S-au imbulzit toti, spre iesire,
Catre care au navalit.
Iar focul, ar fi izbucnit,
Dupa primele indicii,
Dintr-un foc de artificii
Facut, e foarte evident,
Numai pentru divertisment.
Si pentru-acest adevarat
Masacru, este vinovat
Patronul, care, desi bogat,
Dar si cupid, si-a anvelopat
Toti peretii neadecvat:
Cu ceva neignifugat.
Dar in afara de patron
Care s-a dovedit poltron,
Mai sunt si altii vinovati.
Si toti merita condamnati
Pentru ca n-au verificat
Daca localul impricinat
Era sau nu autorizat.
Pedeapsa insa, oricat de mare,
N-aduce nici-o consolare
Pentru parintii celor care
Si-au pierdut viata-n inclestare.
Durerea lor, ramane. Mare.
Cu toate astea, toti cei care
Indurerati, sunt la stramtoare,
Au fost cu drag inconjurati
De toti romanii, incurajati
Sa treaca peste-acest moment.
Iar efectul e evident:
Le-a mai luat ceva din povara.
Acum, durerea-i mai uşoara...
Din acest tragic incident,
Desprindem un avertisment:
Cand legile nu-s respectate,
Ne pasc doar primejdii si moarte.

       Fii generos cu cei aflati la greu.
       Facand asa, vei fi stimat. Mereu.

Domnului Vasile Blaga, pentru inversunarea cu care respinge orice demers facut de PSD

Dup-o darza confruntare
Intre „STRADA“ si cei care
Se considera ca sunt
Atotputernici pe pamant
(Si procedeaza-n consecinta,
Dovedind ca-s de rea credinta),
Castig de cauza-a avut
Strada: guvernul a cazut.
Dar cum o tara fara guvern
Se poate transforma-n infern,
Seful de Stat a convocat
La consultari intregul nat,
Ca sa caute-mpreuna
Solutia cea mai buna
Pentru postul de Premier:
Un om cinstit, mana de fier.
Ca raspuns, cei din PSD
S-au hotarat, si repede,
Au desemnat pe cineva
Pe care s-ar putea conta.
In schimb, PNL-ul, care,
Se tot vrea la guvernare,
N-a gasit omul pe care
Sa-l propuna. De ce oare?
Pentru ca, pe cat se pare,
N-au oameni de-asa valoare.
Totusi, preacinstitul BL(e)AGA,
Care nu e sef degeaba,
Afland propunerea facuta
De PSD, a facut guta.
Mai sa cada din picioare
De atata incordare
Si-a venit la televizor
Spunand in vazul tuturor:
N-acceptam omul PSD
Si sa nu ma-ntrebati de ce.
Dar e clar, noi nu-l vom vota.
Noi suntem OPOZITIA.
Chiar asa, voinicosule?
Si pentru ce, falcosule?
Cand tu n-ai cal de pus in ham,
Lasi caru-n drum si strigi ham-ham?
Asa ti-arati tu dragostea
Cea mare pentru tara ta?
Farsor ai fost si-n PDL.
Acum, tulburi iar apele.
Ai fost si esti un mincinos,
Te gandesti doar la ce-i de ros.
Nu-i de ajuns ca ai compromis
Si PNL-ul? Ce ai de zis?...
In final, as vrea sa mai spun
Ceva ce stie-orice roman:
Asa zisa consultare
De la Cotroceni, se pare
C-a fost doar o inscenare:
Omul miracol, cautat,
Fusese deja desemnat
Cu cateva zile-nainte,
Chiar de domnul Presedinte.
Ca e sau nu adevarat,
Nu mai conteaza, sunt impacat.
Caruta a pornit. De-acum,
Sa mearga. Ii doresc drum bun...

       Cand stii c-o treaba nu-i de tine,
       Lasa-l pe altul. Nu-i rusine.

Parlamentarilor romani, care considera ca munca lor se incadreaza la categoria munca grea

Bietii nostri parlamentari
Se zbat in chinuri foarte mari:
Stressul in care-si desfasoara
Activitatea, ii doboara.
In sala, e aşa o larma
Incat, cand reusesc s-adoarma,
Nu pot sa doarma linistiti
Pentru ca-s repede treziti
De vorbaria celor care
Sunt prinsi in apriga-ncercare.
De-aceea, se si-mbolnavesc
De nervi. Mai ca-nnebunesc.
Asa fiind, si nu-ntr-o doara,
Ei cer ca mica pensioara
Care le-a fost atribuita
Si care le-a fost si marita,
Sa le fie recalculata
In raport cu munca prestata:
Categoria MUNCA GREA.
Altfel, isi dau demisia.
Afland eu de necazul lor,
Mi-am spus, debusolat usor:
Regret pentru-ai fi criticat
Pana mai ieri, dar mi-am schimbat
Parerea, fiindca stiu ca-i greu
Sa muncesti zi-noapte mereu
Fara sa tragi un pui de somn.
Nu-i mai critic, vreau sa fiu domn.

       Atunci cand poti sa-ti aranjezi
       „Ploile“, sa nu te jenezi.

Celor care, prin jocuri politice interesate, l-au nominalizat pe domnul Ciolos ca viitor prim ministru

Carcotasii, oameni care
Pandesc ori si ce miscare
Ca apoi s-o comenteze
Fel si chip, sa se distreze,
Spun ca numele de CIOLOS
Provine din CIOLAN+OS.
De-aici, si afinitatea
Dintre el si Sanctitatea
De la Cotroceni, Iohannis
(De strada numit CIOLANIS)
Care, mai ieri, l-a desemnat
Al patrulea om in Stat.
C-o fi sau nu adevarat
Sau ca vorbesc doar cu pacat,
Eu nu stiu, insa se stie
Ca tara-i la ananghie
Iar domnul Ciolos, cu elan,
Lupta s-o scoata la liman,
Alegandu-si un cabinet
Harnic, cinstit si intelept.
Astfel, si cum e agronom,
Stie sa vada-n orice om
Samanta cea mai buna care
Sa fie foarte roditoare,
Dar si de buna calitate.
Doar asa vom scapa de toate
Relele care ne pandesc
Si care nu mai contenesc.
Altfel, chiar de ne-ar ajuta
Fortuna, nu vom progresa...

       Cand pe vas sunt marinari buni,
       Dispare teama de furtuni.

Doamnelor care nu leaga prietenii decat cu barbati foarte avuti

Iubirile inflacarate
De toti marii poeti cantate,
Ni-i arata pe-ndragostiti
Cu trup si suflet daruiti,
In viata si moarte uniti.
Shakespeare si cu Eminescu
Au depasit omenescul
Cotidian, si cand vorbesc
De dragoste, o proslavesc
Caci, in versurile lor, toate
Sentimentele sunt curate.
Azi insa, vai, lumea s-a-ntors
De-a-ndoaselea, cu susu-n jos.
Si-o spun cu cugetul curat:
Dragostea-i doar de cumparat.
Este o marfa oarecare
Si-o cumpara doar cel care
Ofera pretul mai mare.
E un adevarat negot:
Te-accept ca prieten sau sot
Numai daca-mi indeplinesti
Toate poftele. Te-nvoiesti?
Si sa nu-ncerci ca sa ma minti,
Ca-s rea, daca ma scoti din minti.
Iti dau papucii si te las
Sarac, apoi iti rad in nas.

       Un cuplu ce se-ntemeiaza
       Numai pe interes, clacheaza.

Domnului Traian Basescu, pentru intentia declarata de a merge la UE sa discute problema emigrantilor

Domnul Basescu, impovarat
De grijile ce-i stau pe cap,
Se-agita, este suparat:
Ce naiba sa se fi-ntamplat
Cand sefii nostrii-au acceptat
Cota care ni s-a fixat
Ca numar de refugiati?
Ce ziceti, dragii mei confrati?
Sa acceptam tot ceea ce
Ne impun cei de la UE?
Eu nu-s de-acord, asa incat
Ma duc ca sa ma iau de gat
Cu-acesti stimabili corifei
Care ne cred niste plebei.
Si eu, n-o sa ma las invins
Ca sunt un PMP-ist convins
Si ma lupt pentru tara mea.
Imi dau si viata pentru ea...
Admir acest patriotism,
Dar ma incearc-un pesimism
Care-mi da un fior de teama:
Daca nu-l ia nimeni in seama?

       Cand te lupti, dezorientat,
       Pentru tara, esti laudat.

Mai marilor lumii, care privesc nepasatori la vandalizarea naturii

De restul animalelor,
Omul se deosebeste
Si se crede superior,
Numai pentru ca vorbeste.
In rest, sarmanul muritor,
N-are cu ce se lauda
Pentru ca, oricat ar ca’ta,
Ramane tot un pradator
Pus pe rele, distrugator.
Ca este-asa, nu-i indoiala,
O dovedeste tot mereu
Cand, cu gand rau, fara sfiala,
Face rau semenului sau.
Ba chiar si lui ii dauneaza
Comportamentu-i deviant
Cand, din prostie-si devasteaza
Propriul mediu ambiant.
Caci, cu padurile taiate,
Otravind apa, aer, sol,
Incet, incet, vor pieri toate.
Pamantul va ramane gol.
De ce atata nepasare?
Este doar nechibzuinta
Sau este, dupa cum se pare
O dovada de rea credinta?
Cine raspunde la-ntrebare?
Mai marii lumii ce-au de zis?
Tacerea lor, e-o condamnare.
Tac pentru ca s-au compromis.
Si cand un om e compromis,
E santajat foarte usor:
Daca nu faci ce ai promis,
Te fac de rasul tuturor.
Si daca raul nu-i extirpat
Din radacini, cu hotarare,
El se va-ntinde ne-ncetat
Peste intreaga omenire.
Pericolul deci, este mare
Si ne pandeste zi de zi:
Nu luam masuri de redresare,
Viata pe Terra, va pieri.

       Daca distrugi tot ce ti-a dat
       Natura, esti de condamnat.

Doamnei Elena Udrea, care revine in atentia publicului cu alte fapte penale

Doamna Udrea, nu mai scapa
De necazuri. Niciodata.
Si e tare suparata:
De-abea, sarmana, a scapat
De la Targsor, unde a stat
Cateva zile-ntemnitata,
S-a trezit, asa, deodata
Ca este invinuita
Cum ca a primit o mita
De cateva milioane
De dolari, pentru plocoane,
Din care si-a oprit si ea
Cativa dolari, spre a-si cumpara
O viluta la Constanta.
Ca sa-si petreaca vacanta.
Acum, foarte-ngrijorata,
Sta ca pe ghimpi si asteapta
Ca sa fie judecata
De Parlament, care poate
Sa-i dea sau nu, imunitate.
In asteptare, saracuta,
Isi pregateste bocceluta.

       O vina poate fi iertata,
       Dar recidiva, niciodata.

Celor invinuiti de victimele mineriadei din iunie 1990

Mineriada din nouazeci
Unde-au murit atatea zeci
De oameni, toti nevinovati,
Si multi raniti, brutalizati
De cateva mii de mineri
Care loveau din rasputeri
In oameni si in cele toate,
Revine-n actualitate:
Victimele, doresc dreptate.
Ei cer sa fie judecati
Toti cei care sunt vinovati
De-acest carnagiu, condamnati.
Acum, procesul e pe rol
Si-abea cand un judecator
In speta, se va pronunta,
Invinuitii vor afla
Daca sunt vinovati sau ba.

       Nimeni nu doarme impacat
       Cand stie ca e vinovat.

Demnitarului roman care, fiind intr-o misiune, a adormit in timpul unei sedinte

Cand pe-un trimis al tarii tale,
Delegat la o adunare
Undeva peste hotare
Unde sa ne reprezinte
Interesele, cu cinste,
Il vezi trezindu-se dormind,
Intins pe-un scaun, sforaind,
Desi sedinta era in toi,
Ce ziceti de-acest Martafoi?
Ce cred strainii despre noi?
Chiar nu gasim pe cineva
Sa ne poata reprezenta
Fara sa ne faca de ras?
Daca-i asa, suntem de plans.
Dar eu, nu cred asa ceva
Pentru ca, nu-i deloc asa.
Gasim, printre-ai nostri confrati
Si destui oameni minunati,
Curati in cuget, luminati,
Care-ar putea sa faca fata
Oricaror probleme de viata.
Dar ei, nu prea sunt cautati
Caci nu se lasa cumparati
Pentru-a fi apoi implicati
In niste afaceri murdare.
Ei nu merg pe-o asa carare.
Asa fiind, si nu-i mirare,
Se cumpara ce-i de vanzare.
Morala: de-o ducem tot asa,
Nici cand nu vom mai progresa.

       Cand faci munca de umplutura,
       Si rezultatu-i pe masura.

Domnului Dorin Cocos, care a recunoscut in fata procurorilor ca a luat si a dat mita

Cucuriguu, canta voios

Mai ieri, faimosul domn Cocos.

Dar cand, bagat la puscarie

Pentru o mica manarie,

Repertoriul si-a schimbat.

Acum canta doar cotcodac.

Si-nca ceva s-a intamplat:

Cat timp a fost incarcerat

Unde, dupa cum se stie

Poti sa-nveti o meserie,

S-a pus cu burta pe-nvatat

Si cum este un om dotat,

In doi timpi, fara sa clipeasca,

A invatat sa ciripeasca.

Iar ciripeala, i-a priit:

Pedeapsa, s-a-njumatatit...

       Cu o minciuna, scazi din povara,

       Chiar daca te faci de ocara.

In memoria politistului cazut la datorie in timp de insotea un convoi oficial

In Bucuresti s-a intamplat
Ceva greu de imaginat:
Un politist care era
In misiune, se grabea
Sa-si duca la indeplinire
Ordinul dat de stapanire.
Asa fiind, el alerga,
Calare pe motocicleta sa,
Incercand sa fluidizeze
Traficul, si sa usureze
Drumul unui oficial.
Acest lucru, i-a fost fatal:
Noapte fiind, si cum ploua,
El n-a vazut ca-n drum era
O groapa de curand sapata,
Dar foarte prost semnalizata,
Si a cazut, asa de-odata
In groap-aceea blestemata.
Si n-a mai putut fi salvat,
Desi s-a incercat. Pacat...
In aceasta-mprejurare,
Lumea pune o-ntrebare:
Oficialul, avea oare
Dreptul sa fie escortat?
Domnia sa, nu-i vinovat?

       O moarte, chiar la datorie,
       Te-ndurereaza pe vecie.

Factorilor de decizie, care nu se implica suficient in combaterea coruptiei si a evaziunilor fiscale

Mai ieri, coruptia era
Ceva ce nu se practica
Decat la scara foarte mica
Pentru ca, la o adica,
Cel prins cu ocaua mica,
Era repede arestat
Si una-doua, condamnat.
Iar judecata se facea
Rapid. Nu se tergiversa.
In plus, cel prins cu mata-n sac,
Era iute deposedat
De toate bunurile care
Le avea. Fara-ndurare.
Astfel, raul era taiat
Din radacina. Si-ngropat.
Astazi insa, din pacate,
Lucrurile sunt schimbate:
Coruptia a devenit
Un cancer de nestavilit.
Orice persoana-n functie
Cu puteri de decizie,
Nu da nici o aprobare,
Pe nici un fel de lucrare
(De constructii, asfaltare)
Solicitantilor care
Nu umbla la buzunare
Si-i da lozul cel mai mare
Insa, cel care-a platit,
Nevrand sa fie pagubit,
Si pentru ca nu este prost,
Baga mita-n pretul de cost.
Iar efectu-i devastator
Si-n detrimentul tuturor:
Creste pretul produselor,
Sufocand pe consumator.
Iar fenomenul ia amploare
Si-i extins, precum se pare,
De la micul functionar
La cel mai inalt demnitar,
Care astfel se-mbogatesc
Peste noapte si se falesc
Cu bogatia nemuncita,
Cu truda de ocnas platita
De bietul muritor de rand
Care-si duce viata plangand.
Dar raul merge si mai departe
Si-l regasim in mai toate
Sectoarele de-activitate:
Alegerile-s finantate
Cu bani negri si-aranjate
Asa incat, cel ce-a platit
Sa fie ales. Negresit:
Rau e si la sanatate
Unde, cata rautate,
Medicamentele-s furate;
Cam la fel e-n invatamant
Unde, pacat de-acest cuvant,
Unele diplome de BAC,
Chiar unele de doctorat,
Sunt, adesea, falsificate
Iar, uneori, prea usor date;
Si mai rau e-n justitie
Unde, fara discutie,
Traficul de influenta
N-are nici o concurenta.
Si unde-i vedem implicati
Chiar pe unii magistrati.
Dar nu numai coruptia
Ne face viata foarte grea.
Ne confruntam cu inc-o boala
Primejdioasa, chiar letala:
Evaziunea fiscala.
In acest joc sunt implicati
Prea multi dintre-ai nostri bogati,
Care tot uita sa-si plateasca
Datoria cetateneasca
Privind impozitul pe venit.
Si o face in mod voit.
Astfel, bietul buget de stat
Care si-asa-i anemiat,
Din zi in zi e mai sarac.
Concluzia deci, este clara,
Ca matraguna de amara:
Coruptia si-evaziunea,
Pericliteaza natiunea.
Asa fiind, nu ar fi cazul
Sa schimbe cineva macazul?
Ca doar avem conducatori
Platiti cu mii de verzisori
Care-au jurat de-atatea ori
Ca ne scapa de „lipitori“.
Tineti-va deci de cuvant,
Dati cu hotii de pamant
Si care-i prins cu mata-n sac
Sa fie iute judecat
Si tot iute deposedat
De toate bunurile sale.
Simplu. Si fara osanale.
Si sa nu-i mai intemnitati
Ca-s multi, si nu pot fi cazati.
In plus, si hrana ar costa
Iar banii, din buget s-ar lua.
De ce atata dandana?
E destul deci daca le luati
Averile si sa-i lasati
Sa traiasca din munca lor,
Sa vada cat e de usor...
Si altceva s-ar putea face
Si tara ar trai in pace:
Averea lor acumulata
Prin frauda, deci, trucata,
Sa fie impozitata
Progresiv, dupa valoare.
Ce ziceti? Cum vi se pare?
Dar faceti ceva domnilor.
Ganditi-va si la popor.
Alegeti voi solutia
Caci, daca tot veti dormita,
Multimea va va condamna.
Va vor face partasi la toate,
Adica la complicitate.

       Cand nu-i tratat in prima faza,
       Cancerul trece-n metastaza.

Domnului Traian Basescu, care neaga orice acuzatie care i se aduce

Domnul Basescu, om cuminte,

Fost primar, fost presedinte,

N-are tinere de minte

Sau, pur si simplu, el minte

Cand afirma cu tarie

Ca n-a semnat vreo hartie

Falsa, nici la primarie

Si nici la presedintie.

Dar asa sa fie oare?

Merita sa-i dam crezare?

Caci, dac-ar fi sa ne luam

Dupa vestile ce aflam

De prin toata mass-media,

Se pare ca n-ar fi asa.

Astfel, se zice c-a semnat

Cereri, si nu numai odat’

Prin care s-au retrocedat

Total, total nemeritat,

Zeci de hectare de pamant.

Dar dumnealui, jura ca-i sfant.

De-asemenea, e acuzat

C-ar fi la fel de implicat

In afaceri ilegale

Din zona imobiliare

Unde spune c-a lucrat

Cu Cocos, om contestat

Prin care s-ar fi vanturat

Zeci si zeci de milioane

De euro. Ca plocoane...

Asa fiind, nu mai stiu, zau,

Ce sa cred, si imi pare rau

Ca cei in drept sa lamureasca

Dilema si sa stabileasca

Adevarul adevarat,

Nu spun nimic. Mare pacat.

De ce suntem tinuti pe jar?

Noi nu meritam nici macar

Sa ni se spuna clar, curat,

Daca e sau nu e vinovat?

Tacerea asta mormantala

Ne duce la o banuiala...

       Adevarul scos la iveala,

       Merita orice osteneala.

Alegatorilor care au inceput sa fie curtati de candidatii de la alegerile din 2016

Ne surade iar norocul:

Se apropie sorocul

Pentru alegeri locale

Si pentru parlamentare.

Avem din nou ocazia

Sa ii votam cu NU sau DA

Pe cei care candideaza

La postul care-l viseaza.

Concret, depinde doar de noi

Daca alegem oameni noi

Sau nu. Asta e dilema.

Dar cum sa rezolvam problema?

Ne-ajuta tot candidatii

Care umbla ca turbatii

Prin orase si prin sate

Indrugand verzi si uscate,

Promitand ca de-i vom vota,

De-orice cosmar ne vor scapa.

Ce ziceti de asa ceva?

Sa-i credem pe cuvant, sau ba?

Caci promisiuni s-au facut

Si inca multe, si-n trecut,

Iar noi, naivii, i-am crezut.

Dar rezultate, n-am vazut.

Acum, stam plini de-ngrijorare:

Cu cine sa votam oare?

- Intrebati o ghicitoare.

       Orice promisiune data

       A doua zi, este uitata.

Domnului Traian Basescu, pentru hotararea de a se inscrie in PMP

Domn’ Basescu, inculpatul,
Dupa ce-a pastorit Statul
Timp de zece ani de zile
Sustinut de slugi umile,
S-a trezit ca nu mai are
Un sprijin solid, cu care
Sa duca-n continuare
Politica-i de uzura
Cu lovituri sub centura.
Asa fiind, si ofuscat
Ca nu mai este adulat,
A pus la cale un alt plan
Care sa-l duca la liman:
Sa se inscrie-ntr-un partid
In care el, un individ
Specialist in tras de sfori
(Rol confirmat de-atatea ori)
Sa poata sa-i capaciteze
Pe toti si sa-i subordoneze
Ca sa faca doar ce vrea el.
Ce ziceti de-acest nobil tel?
Si cum el nu-i obisnuit
S-astepte, s-a inscris rapid
In proaspatul PMP.
Acum, asteapta roadele...

       Obrazul odata patat,
       Asa ramane, chiar pudrat.

Domnului Liviu Dragnea, pentru victoria in lupta pentru sefia PSD

Pentru sefia PSD,

Dragnea, singurul candidat,

S-a luptat si cu morile

De vant. Dar tot a castigat.

Iar lupta, nu a fost usoara,

Caci a avut de infruntat

Himere, care te doboara

Cand nu esti bine inarmat.

Morala, este graitoare:

Atunci cand iti doresti ceva

Si lupti cu multa-nversunare,

Victoria este a ta.

       Atunci cand nu esti inarmat

       Cu dibacie, ai clacat.

Domnului Klaus Iohannis, presedintele tarii, care trateaza cu oarecare aroganta celelalte institutii ale Statului

Cand stii ca esti un oarecare

Si ca doar dintr-o intamplare

Ai iesit din anonimat

Ajungand ditai sef de Stat,

Sa nu crezi ca Providenta

Ti-a dat si inteligenta

Pe care-o cere functia.

Departe de asa ceva.

Poti face insa, altceva:

Sa inveti. De la cei care

Ti se tarasc la picioare,

Precum si de la orisicine

Stie mai multe decat tine.

Sa inveti, nu e rusine,

Mai ales ca-ti prinde bine.

Caci, un sef care nu are

Cunostinte elementare

De stricta necesitate,

Stiind cate ceva din toate

Sectoarele de-activitate,

Risca, intr-o confruntare

Sa i se puna o-ntrebare

Care sa-l faca sa suspine.

Nu s-ar face de rusine?

Si-nca ceva: un sef de Stat

Sa nu se-apuce niciodat’

Sa faca vreo politica.

Este lipsit de etica.

El, ca suprem conducator,

Este doar un mediator

Si nicidecum un jucator

Ce se-arata partinitor

Cu partidul ce l-a lansat.

Asta-i ceva de condamnat.

In plus, nu poti sa-ti denigrezi

Adversarii, pe care-i vezi

Cu ochi rai, ca nu-ti convine

Ca nu gandesc tot ca tine.

Nu poti, doar pentru-asa ceva

Sa ceri schimbarea cuiva.

Asta-i treaba partidelor

Si a parlamentarilor.

Orice alta ingerinta,

Este o nesabuinta...

Concret, domnule sef de Stat,

Mai aveti multe de-nvatat.

       Doar cand ai multe cunostinte

       Faci fata oricaror cerinte.