marți, 23 iunie 2015

Tuturor partidelor care s-au succedat la guvernare dupa 1989

Cand un partid oarecare
Ajunge la guvernare,
(Chiar daca din intamplare)
Prima grija care-o are
Este una de onoare:
Recompense la cei care
Le-au fost alaturi mereu
Si la bine si la greu
Luptand cu inversunare
Ca sa ia lozul cel mare.
Odata lozu-n buzunar,
Incepe muzica de bazar:
Dam fotolii de ministri
Doar la oamenii ilustri,
Recunoscuti ca valoare,
Studii universitare
(Chiar daca-s de la „serale“)
Si experienta mare
În munca de coordonare
A proiectelor din care,
Odata puse-n valoare,
Aduc bani, incet-incet
In saracitul buget...
Pe postul de ambasadori
Ne dorim buni cunoscatori
De limbi straine: romgleza,
Intrucat, numai asa
Vor putea sa se-nteleaga
Cu-oricine din lumea-ntreaga...
Pentru posturi mai marunte,
N-avem pretentii prea multe.
Dam postul celui ce stie
Sa citeasca si sa scrie,
Ca munca nu-i de uzura.
Dar si leafa-i pe masura.
Este putintel mai mica,
Dar un oscior, tot ii pica...
Astfel, treaba randuita,
Toata lumea multumita,
Au purces cu toti, in graba
La munca, sa faca treaba.
Dar cum in lupta cea mare
Le-au ramas contur'le goale,
S-au apucat, pe-ntrecute
Sa isi „scoata“ pe tacute,
Cheltuielile facute...
Lucrand asa cum s-a lucrat,
Partidul si-a asigurat
Loialitatea celor care
Sprijina noua guvernare.
De-acum, de-aceste griji scapati,
Incep munca netulburati
Croind planuri de viitor
Cu gandul numai la popor.
Le urez mult succes. Si spor.


      Numai cand omu-i necinstit.
      Nu da-napoi ce a primit.

Parlamentarilor romani, pentru legea privind pensia suplimentara

Bietii nostri parlamentari
Se zbat in lipsuri foarte mari,
Deoarece salariul lor
E unul de maturator
Si nu este suficient
Nici macar pentru un trai decent,
Desi muncesc din zori in seara
Dandu-si viata pentru tara.
Se simt deci marginalizati,
Umbla pe strazi debusolati,
Neingrijiti, infometati,
Au uitat de cuvantul tihna
Si fiindca n-au timp de odihna,
Dorm chinuiti pe banca lor
De deputat sau senator.
Sunt supusi la grea-ncercare...
Dar altu-i oful lor cel mare:
Ce fac dupa pensionare
Cand pensioara de pe-o luna
Le-ajunge doar o saptamana?
Vor avea viata de calvar.
Dar cum sa scape de cosmar?
Raspunsul la intrebare
L-a gasit un oarecare
Individ, tot parlamentar,
Care a explicat in clar:
E drept, situatia e proasta
Dar este la-ndemana noastra
S-o indreptam. Si chiar curand,
Si nu ne-om mai trezi plangand
Ca niste neajutorati.
Va rog deci sa ma ascultati:
Dupa ce am chibzuit,
Am gandit, m-am razgandit,
Am gasit ca rezolvare
Propunerea urmatoare:
Pe langa pensia lunara,
(Care e pensie de Stat
Adica ceva garantat)
Inca una suplimentara,
Ca bonus pentru performanta.
Este ultima speranta
Si singura in masura
Sa scapam de-ncurcatura.
Propunerea prezentata,
Indelung aplaudata
Si apoi in plen votata,
A devenit, se-ntelege,
Sfantă litera de LEGE.
De-acum, de griji fiind scapati,
Murmura toti, foarte-ncantati:
Atunci cand esti parlamentar,
Nici un efort nu-i in zadar.

      Un om cu initiativa
      E om de mare perspectiva.