vineri, 15 aprilie 2016

Candidatilor la alegerile locale, campania 2016

Campania electorala
Pentru „locale“ a inceput,
Cu si mai multa vanzoleala
Decat se facea in trecut.
E plin orasul de portrete
Cu candidatii de primar,
Puse pe garduri, pe perete,
Pe corturile de pe trotuar.
Si fiecare candidat,
Stiind ca pentru-a fi votat
Trebuie, mai intai si-ntai
Sa-si atraga de partea lui
Masa electoratului,
Se-adreseaza multimilor
Ingrijorat, dar zambitor:
- Daca ma votati pe mine,
Veti trai cu mult mai bine
Pentru ca, ma simt in stare
Sa v-aduc doar bunastare;
- Am fost si sunt om de cuvant,
Eu nu arunc cu vorbe-n vant.
De ma votati, cat de curand,
Va aduc raiul pe pamant.
- Eu imi dau viata pentru voi,
Pun taxa zero la gunoi
Asa incat, strazile, toate,
Vor fi oglinda de curate;
- Eu am experienta mare
In a produce bunastare
Asa incat, de ma votati,
De multe griji veti fi scapati...
Cu astfel de promisiuni,
Adevarate mici minuni,
Toti „aspirantii“ au demonstrat
Un lucru de necontestat:
Acesti ilustri candidati,
Merita, toti, a fi votati.
Dar cum pot fi departajati
Cand miza e un singur post?
Sa dai cu banul? N-are rost,
Asa ceva, sa fac, nu pot.
Mai bine nu ma duc la vot
Caci, de-l votez pe Cutarica
Il dezavantajez pe Nodica
Si eu nu pot sa fac asa.
Constiinta, nu m-ar lasa,
Ca ii apreciez pe toti.
S-au dovedit buni patrioti,
Se gandesc la proiecte mari
Si ca ne-au dat solutii tari:
De muste, purici si tantari.

       In viata, totul e doar un troc:
       Iei ceva, dai altceva in loc.

joi, 31 martie 2016

Rromilor din Romania, suparati că li s-au impozitat veniturile

Suntem foarte ingrijorati,
Ca suntem marginalizati.
Ce o avea lumea cu noi
De ne terfelesc in noroi?
Cantam ca sa putem trai
Si facem asta zi de zi.
Ar fi mai bine sa furam?
La asta, noi nu ne pretam.
Voi, toti romanii, sunteti rai,
Va purtati prea urat cu noi.
De curand ati mai inventat
Ceva ce nu e de iertat:
Ati pus impozit pe cantat,
Ceea ce nu-i de suportat
Asa incat, ne mai gandim
Daca sa ne carabanim
In alte tari. Ca sa cersim.

       Atunci cand te simti oprimat,
       Protesteaza, nu e pacat.

Celor care nu au chef de munca

Lumea de azi, e foarte rea,
Se-amesteca in viata ta,
Te critica sau te condamna,
Dar nimeni nu-ti da de pomana.
De mine, toti s-au cam lovit
Si ca sa nu mai fiu barfit
Ca pan-acum nu am muncit,
Mi-am luat si eu un serviciu:
Omor mustele cu pliciul.

       De gura lumii, niciodata
       Nu scapi, chiar de n-ai nici o pata.

Vamesilor, care isi justifica micile „atentii“ cu care se autoservesc

Sunt vames si sunt multumit
De rolul ce mi-a fost sortit.
Munca de veghe la hotare
Implica raspundere mare,
Si chiar daca stai degeaba,
Iti consuma toata vlaga.
De-aceea, spre-a te intrema,
Te mai „indulcesti“ cu ceva.

       Marfa, n-o poti aprecia
       Daca nu „gusti“ putin din ea.

Celor care se inscriu intr-un partid numai cu gandul la unele avantaje

De cand cu pluri-partitismul,
A-nflorit si prozelitismul
Si fiecare individ
Mai gros la punga si valid,
Vrea sa se-nscrie-ntr-un partid,
Caci doar ca membru de partid
Capeti un post bine platit,
Chiar daca nu esti prea scolit.
Dar, daca nu ai grija mare,
Si te-nscrii la intamplare
Intr-un partid care n-are
O sansa la guvernare,
Ai pierdut vremea in zadar.
Si cu un gol in buzunar.

       Daca nu te orientezi
       In viata-ntotdeauna pierzi.

miercuri, 30 martie 2016

Domnului Klaus Iohannis, care da dovada de duplicitate

Presedintele Iohannis,
De „amici“ zis si Ciolanis,
Se straduieste in zadar
S-ascunda ca-i duplicitar.
Nu poti ca sa-l crezi si pace,
Una spune, alta face:
Declara, pe un glas mieros,
Ca nu este deloc frumos
Ca sa obtii vreun folos,
Printr-un mijloc fraudulos
Dar a uitat acest precept
Si si-a-nsusit, fara vreun drept
O ditamai cosmelie
Pentru care ia chirie.
Si-n cazul trustului Intact
A dat cu oistea in gard:
Mai intai da un perdaf
Salariatilor ANAF
Care, ca niste golanei
Au asaltat Antena 3
Somandu-i ca sa paraseasca
Cladirea, fara sa cracneasca,
Apoi, pune alta placa:
Legea trebuie respectata...
Si-ar fi si altele de spus,
Pentru azi insa, e de-ajuns.

       Atunci cand ti-e potrivnic vantul,
       Te scuzi daca nu-ti tii cuvantul.

Celor de la CCR, care au observat cam tarziu ca se incalca Constitutia

Lupta pentru interceptari,
Le-a dat romanilor fiori
In ziua-n care au aflat
Ca CCR a declarat
Ca SRI si DNA
Incalca Constitutia
Cand asculta telefoane
Si umbla pe la butoane.
Proba astfel obtinuta,
Nu poate fi sustinuta
In instanta de judecata.
Ea poate fi contestata,
Pe drept cuvant considerata
Ca o simpla vorba goala:
Unde-i proba materiala?
Si tot CCR ne spune
Cum ca ar fi mult mai bine
Ca SRI sa se separe
De DNA, si fiecare
Sa se ocupe de altceva,
Fara a se mai incurca:
Siguranta nationala,
Si jurisdictie penala...
Toate bune, as intreba,
Dar pan-acum, nu se stia
Ca-ncalca Constitutia?

       Un Cerber care-a a dormit
       In post, merita pedepsit.

Maghiarilor din Romania, care se considera etnie superioara altor etnii

Maghiarii din Romania
Isi afiseaza trufia,
Privindu-i cam de sus pe toti
Cei ce le sunt compatrioti,
Si, falosi nevoie mare
Declara cu-nfumurare:
Suntem coboratori din huni,
Ne mandrim cu-asa strabuni
Care, pe unde au calcat,
Morti si cenusa au lasat.
E datoria noastr-acum
Sa pasim pe-acelasi drum.
De nu vom proceda asa,
Strabunii ne vor revoca.

       Virtutile popoarelor,
       Se trag de la stramosii lor.

vineri, 25 martie 2016

Domnului Crin Antonescu, care cugeta la despartirea de PSD

Crin Antonescu, in sfarsit,
Isi da seama ca a gresit
Cand a plecat din PSD,
Pentru ca, nici cu PDL
N-a facut scofala mare:
N-au ajuns la guvernare.
Acum, isi rumega prostia:
Am pierdut presedintia.
Dar asta, n-o spune oricui;
Acest of, este doar al lui.

       Orice miscare gresita,
       Este foarte scump platita.

Domnului Klaus Iohannis, care nu se poate desparti de sotia sa

Domn’ Iohannis, om rezervat,
Intotdeauna calculat,
Niciodata nu isi lasa
Soata singura acasa
Cand pleaca in deplasare,
Mai ales peste hotare
Si se justifica asa:
Carmen, este sotia mea,
Nu pot sa ma despart de ea
Pentru ca-i talismanul meu
Harazit chiar de Dumnezeu,
Asa-ncat, cand e cu mine,
Toate trebile merg bine.
Cand nu-i cu mine, mi-e teama,
Nu mai stiu nici cum ma cheama.

       Cand cineva drag iti ridica
       Moralul, nu-ti mai este frica.

Tinerilor care, negasind locuri de munca in tara, se duc peste hotare

De multe luni tot rascolesc
Orasul, dar tot nu gasesc
O slujba, chiar mai prost platita
Ca sa-mi asigure o pita.
Dragii nostrii parlamentari
Cu pensii si salarii mari,
Nu se gandesc decat la ei;
Ce le mai pasa de plebei?
Azi, tinerii gandesc asa:
Decat somer in tara mea,
Mai bine plec altundeva
Si, chiar daca salariu-i mic,
Este mai mult decat nimic.

       Fara tineri, orice popor,
       Ramane fara viitor.

joi, 24 martie 2016

Oamenilor de afaceri care se plang ca pentru orice contract de lucrari, li se cere spaga

Sunt om de-afaceri si trudesc
Zi-noapte sa ma rostuiesc,
Caci viata este foarte grea
Iar lumea, e asa de rea
Incat, cand vrei sa faci ceva,
Orice, ti se cere spaga
Si sa nu credeti ca-i saga.
Astfel, un om nu prea istet,
Dar care e „descurcaret“
Si-aspira la un post sus pus,
Da spaga, si este de-ajuns,
Asa incat e acceptat
Chiar daca nu-i calificat.
Si asta, se-ntampla in toate
Sectoarele de-activitate,
De la marii parlamentari
Pana la micii bisnitari.
Asa fiind, un om cinstit,
Sarac, dar bine pregatit
E pe nedrept indepartat
De la concurs. Nu e pacat?
De-aceea, intreb suparat:
Procedand cum s-a procedat,
Cine are de castigat?

       Cat timp doar spaga dicteaza,
       Societatea stagneaza.

Parlamentarilor romani, care discuta despre majorarea salariilor la celelalte categorii de bugetari

Stimati colegi, nu v-agitati,
Stati linistiti si m-ascultati:
Stiti bine ca n-a fost usor
Cu marirea salariilor
Tuturor demnitarilor
Care ne-a dat dureri de cap.
Totusi, noi i-am venit de hac.
Acum, problema ce ne doare
Este bugetul, care n-are
Resursele necesare
Pentru mariri salariale
Si la ceilalti bugetari.
Riscurile, ar fi prea mari.
Eu nu-mi asum raspunderea
Asa incat v-as sugera
Sa amanam discutia
Privind bugetarii de rand.
O vom discuta in curand,
Iar cand bugetul s-o redresa,
O sa le dam si lor ceva.

       Cand esti pus sa-mparti ceva,
       Intai si-ntai, iei partea ta.

Oamenilor de afaceri care nu se angajeaza decat in proiecte cu valori mari

Un om de afaceri care
Traieste pe picior mare,
Are idei foarte clare.
Inainte de-a se-apuca
De-o treaba, el gandeste-asa:
N-are rost ca sa ma implic
Intr-o treaba cu castig mic.
Dar cand castigu-i foarte mare,
Merita si-un pic de-nchisoare.

       In viata, cand te multumesti
       Cu putin, nu simti ca traiesti.

Doamnei Ioana Basescu, notar cu o foarte selecta clientela

Notariatul, cum se stie,
Este-o banoasa meserie
Iar cand esti si constiincios,
Te-alegi cu un venit frumos
Chiar daca esti incepator.
Castigi teren usor-usor.
Cand insa tanarul notar
L-a avut mentor pe Blejnar
Si mai e si tare-n tata,
N-o sa duca niciodata
Lipsa de clienti, chiar daca
Taxele notariale
Vor fi mai substantiale.

       Norocul omului, mic, mare,
       E sorocit de ursitoare.

marți, 23 februarie 2016

Celor de la ANAF, pentru abuzul faţă de cei de la trustul de presă Intact

Lumea a uitat, se pare,
Ca-n orice imprejurare
S-ar afla un om in viata,
El poate lua o povata
Dintr-un proverb ce te-nvata
Sa iesi din incurcatura
Fara nici o tevatura.
Altfel spus, poti sa-nveti ceva
Din patania altcuiva.
Concret, un vechi proverb ne spune:
Cand zgandaresti un stup de-albine,
Sa nu te-astepti sa-ti fie bine
Caci, chiar cu masca pe figura,
Tot te-alegi cu-o-ntepatura.
ANAF-ul insa, a uitat
Acest proverb, si-a incasat
Un bobarnac cat ea de mare
Fiindca, plina de ardoare,
Dar total nejustificat,
A descins, pe neasteptat,
La trustul de presa Intact
Si marlaneste, fara tact,
Deci fara buna cuviinta,
Le-a adus la cunostinta
Ca-n cinci zile sa paraseasca
Sediul. Si sa se grabeasca.
Nu vor? Vor fi evacuati
Fortat si-n strada aruncati...
Ca treaba a fost gandita
De o minte ratacita,
E foarte usor de ghicit,
Dar, pasenta, nu le-a iesit:
Locatia era-n chirie,
Si n-avea nici o datorie.
Atunci, cum e motivata
Evacuarea fortata?
Ca raspuns, cei avertizati,
Care-s foarte simpatizati
De multi dintre ai lor confrati
Pentru prestatiile lor
Vazute la televizor,
Au facut un apel prin care
Solicitau la fiecare
Fan, parerea lui referitoare
La pretinsa evacuare.
Iar fanii, zeci, sute de mii,
Adevarate torte vii,
Au dat raspunsul imediat:
E un abuz de neiertat.
Mai mult chiar, ei s-au adunat
Intr-o piata, unde-au scandat
Lozinci contra celor lachei
Ce vor raul Antenei Trei...
Dupa asa manifestare,
Unica prin a sa grandoare,
ANAF-ul a lasat-o mai moale:
In loc de evacuare,
Scoate cladirea la vanzare.

       Un abuz nu-i justificat
       De nimic. Si nici de iertat.

vineri, 12 februarie 2016

Fruntasilor PNL, care vor ca alegerile locale din acest an, sa se desfasoare in doua tururi de scrutin

Tandemul Gorghiu-Blaga,
Isi risipesc toata vlaga
Incercand ca sa repare
O greseala foarte mare:
Au convenit cu PSD
Ca-n acest an, „localele“
Sa se faca-ntr-un singur tur
De scrutin. Punct. Fara-nconjur.
Conventia s-a parafat,
Apoi ea s-a legiferat
In Parlament, si-a devenit
Lege de neinlocuit.
Dar PNL-istii, si-au schimbat
Parerea, zic ca au semnat
Fiind fortati de-mprejurari
Si nu s-au gandit la urmari.
Acum, nervosi, plini de venin,
Cer doua tururi de scrutin,
Solicitand cu vehementa
O ordonanta de urgenta
Care sa-i scape de necaz.
Dar un asemenea ucaz,
Doar Premieru-l poate da.
Isi asuma raspunderea?
Eu nu cred, iar de-i insistent
Si cazul intra in Parlament,
Nu trece, si e evident:
Guvernul intra-n faliment.
Si cine-ar vrea asa ceva?
Nimeni, dupa parerea mea.
Dar nu se stie, vom vedea,
Caci politica, e ceva
Care se poate modela
Oricand si-oricum, si-ti e permis
Sa faci orisice compromis,
Chiar daca n-o faci cu placere.
Dar cand interesul ti-o cere...
Cat priveste parerea mea
Despre-acest caz, as spune-asa:
Sa se-aleaga solutia
Cea mai putin costisitoare.
Asta ne doare cel mai tare.
In rest, itele-s incurcate:
Oricum, aleger’le-s trucate.
Vor castiga tot acei care
Au mai multi bani in buzunare.

       O lupta chiar intre titani,
       Nu se castiga fara bani.

luni, 25 ianuarie 2016

„Prinsului“ Paul Lambrino, pentru comportamentul sau fraudulos

Nonstimabilul Paulica,
Fiind prins cu ocaua mica,
A primit ce a meritat.
Adica, a fost arestat.
La domiciliu, deocamdat’
Dar asta-i doar provizorat,
Procesul nu s-a terminat,
Si n-ar fi deloc de mirare
De-ar lua ani buni de inchisoare
Deoarece, s-a comportat
Ca un excroc ultra versat
Care nu merita iertat:
Acest om, care a trait
Pan-acum ca un parazit,
Caci niciodata n-a muncit,
A cerut, si i s-au si dat,
Averi imense. De la Stat.
Cu acte false, se-ntelege
Si complici fara nici o lege
Care, ca niste caini turbati,
Umbla in haita, infometati,
Praduind tot ce intalnesc
In cale. Nu se mai opresc.
Si vor pradui pana cand
Li se va pune mana-n gat
Si aceasta coterie
Va intra la puscarie.

       Cand traiesti ca un parazit,
       Meriti sa ti se dea cu flit.

joi, 21 ianuarie 2016

Celor care, aflati la inchisoare, isi dau seama ca au talent de scriitori

Romanii, un viteaz popor,
Vrednici urmasi ai dacilor
Precum si ai romanilor,
Sunt renumiti meseriasi
Si tot la fel de buni slujbasi,
Dovedindu-se asi in toate
Sectoarele de-activitate.
Dar cel mai mult au performat
Intr-un sector in care-au dat
Exemple de talent, se stie:
Litere si filologie.
Da. Chiar aici si-a aratat
Romanul ce are de dat.
Ma refer la un har pe care
Nici nu stie ca il are
Decat cand e la inchisoare,
Atunci, isi da seama ca are
Un talent nemaipomenit
La scris. Dar nu si la citit.
Cuprins deci de euforie,
Se-apuca omul si scrie,
Tot ce suporta o hartie.
Iar scrisul, le e cu folos.
Ne-o spune Becali, Copos...
Plecand de-aici, ma tot gandesc
Si nu cred ca pacatuiesc
Spunand ca pe langa cei doi,
In tara sunt si alti „eroi“
Care nu stiu ca-s talentati.
Ei de ce nu-s ajutati?

       Talentul e ceva pe care
       Omul il are din nascare.

Domnului Traian Basescu, pentru comportamentul sau dispretuitor fata de lege

Fostul nostru presedinte
Basescu, nu se desminte:
Face doar ce „vrea“ muschii lui.
Nu da socoata nimanui.
Asa fiind, si avand chef
Sa arate ca inca-i sef,
Si-a luat bolidul sau blindat,
Si bine-nteles, secondat
De alt bolid, ca bodyguard,
A iesit, mai pe inserat,
La o mica promenada,
Usoara, pe autostrada.
Dar cum traficul era dens,
A cotit-o pe contrasens,
Stiind ca daca s-ar ciocni
Cu cineva, el n-ar pati
Nimic: bolidul e armat
Iar spatele, asigurat
De slugi credincioase care
I se fac pres la picioare,
Pentru ca-i sunt indatorati.
Ce zicesi de-asta, dragi confrati?
Vrea sa ne-arate ca-i temerar?
Se oboseste in zadar.
Stim c-a ramas tot un corsar
Si ca are-un comportament
De adevarat delicvent.

       Intr-o tara de „corifei“,
       Legile-s doar pentru plebei.

Romanilor care, in anul 2015, s-au „remarcat“ prin fapte iesite din comun

Aho, aho, ai mei fartati,
Pe ori si unde va aflati,
Nu mai tot stati ingandurati,
Ciuliti urechea si-ascultati,
Ca multe vesti o sa aflati:
In anul care a trecut,
Multe lucruri s-au petrecut
In scumpa tarisoara noastra.
Vi le-amintesc si dumneavoastra:
Astfel, al nostru Presedinte,
Dovedind ca este om cu minte,
Prin toata lumea a umblat,
Peste tot s-a documentat,
Vrand sa afle secretul care
Aduce-acolo bunastare,
Apoi, secretul sa-l aplice
Si-n tara, unde sa ridice
Nivelul general de trai
Peste tot romanescul plai.
Dar n-a fost singur in turneu
Fiindca stia ca-i va fi greu,
Asa incat, a socotit
Ca-i bine a fi insotit.
Si cine-l putea ajuta
Mai bine decat soata sa?
Asa a legat „tatucul“
Utilul si cu placutul.
Astfel, desi cam insolit,
Turneul a fost reusit...
Alt caz in care sefu-a dat
Dovada ca-i bun om de Stat,
E cel in care a schimbat
Un guvern care-a performat
Cu un guvern zis tehnocrat,
Care e un provizorat.
La anul, tot va fi schimbat...
Cat despre-ai nostri parlamentari,
Ce putem spune? Sunt cei mai mari
Patrioti, harnici, luminati
Si luptatori inversunati
Care trudesc neincetat
Pentru cei care i-au votat.
Dar munca, e obositoare,
Ea cere energie mare
Si cheltuieli suplimentare,
Asa ca, pentru-a fi in stare
Sa tina acest ritm indracit
De munca, ei au convenit
Ca pentru o asa purtare
Merita o leafa mai mare.
Si si-au votat-o. Imediat,
Asa-ncat, leafa s-a triplat.
Mai mult, si-au dat si-o pensioara
In plus fata de cea legala
Acordata de bietul Stat
Fiecarui salariat,
Asa incat, sunt multumiti.
De-acum, vor fi mai linistiti
Cand vor dormi in banca lor
De deputat sau senator...
Un alt caz, peste asteptari,
E cel de la retrocedari
In care este implicat
Un venetic infometat
Cu o mutra de gigolo
Pe nume Paul Lambrino
Care pretinde de la Stat
Jumatate de miliard
De euro, pentru averi
Pe care le-a avut mai ieri
Dar care i-au fost confiscate
In vremuri mai indepartate.
Ca acest nesatul jongleor
Este un mare impostor,
S-a dovedit, dar tarzior
Si asta, pentru ca aici
Si-au bagat coada multi complici,
Persoane cu minti ratacite
Dornici de bunuri nemuncite.
Dar zarul, nu s-a aruncat,
Procesul, nu s-a terminat
Si sper ca toti cei vinovati
Sa fie mereu condamnati...
Iar dumneavoastra, dragi confrati,
Va transmit doar urari de bine,
Sa aveti numai zile pline
De bucurii, cu mai multi bani,
Sanatate si la multi ani.

       Un necaz, cat ar fi de mare,
       Uita-l in zi de sarbatoare.

miercuri, 13 ianuarie 2016

Domnului Paul Lambrino, suspectat de afaceri ilegale cu ANRP

Ziaristii au descalcit
Inc-un ghem cu iz ilicit
Legat tot de ANPR
Si de toate „blaturile“
Prin care s-au retrocedat
Averi imense. Nemeritat.
Astfel, numitul Lambrino,
O figura de gigolo
Surazator si increzut
Asa cum rar s-a mai vazut,
Care nu uita nici in somn
Cum ca el este „os de domn“,
(Desi, asa cum e stiut,
El nu a fost recunoscut
Ca nepot al lui Carol doi
Fost rege in tara la noi)
A cerut la ANRP
Ca sa i se restituie
Bunurile ce le-a avut
Intr-un indepartat trecut:
Peste-o suta de milioane
De euro. Niste plocoane.
(Si asta doar de la frumoasa
Ferma pomicola de la Baneasa).
Ca actele prezentate
De suspect au fost trucate,
Nimeni nu prea a observat
Pentru ca, si-aici si-au bagat
Codita si alti impostori,
Renumiti tragatori de sfori
Aflati in functii foarte mari:
Politicieni si primari,
Oameni de-afaceri, finantisti,
Si, ce pacat, chiar ziaristi,
Atat romani cat si straini
Ce se bat precum niste caini
Chiar si pentru cel mai mic os.
Dar lupta le-a fost cu folos:
Ii ajuta sa traiasca
Bine, fara sa trudeasca,
Asa incat, pan-la sfarsit,
Tot natul a fost multumit.
Mai trebuie adaugat
Ca-n treaba asta s-a bagat,
Se zice, si-un fost sef de Stat
Care, voios l-a botezat
Pe fiul osului de domn.
Fara pretentii. Doar ca om...
Acum, aceasta-ncrengatura
De calici fara de masura,
Este pe masa DNA.
Credeti ca o va rezolva?

       Intr-un proces litigios,
       Castigi doar cand „te porti“ frumos.

marți, 12 ianuarie 2016

Clerului din Romania care, ostentativ, se imbraca cu odajdii foarte scumpe

Precuviosul din Constanta,
Isi etaleaza importanta
(Poate chiar si ignoranta)
Tarand dupa el o trena
Lunga, fara nici o jena
Fata de norodul care
Il priveste cu mirare
Si se intreaba indignat:
Trufia, nu e un pacat?
Eu, cam asa am invatat
De la preotul meu din sat.
Atunci, de ce domnia sa
Ne demonstreaza altceva?
S-a schimbat oare Biblia?
Eminescu, pe drept cuvant
A dat cu popii de pamant,
Desi pe-atunci, popii erau
Mai modesti, nu se-mpaunau
Cu straie scumpe, si-si faceau
Treaba pentru care erau
Platiti de Stat. Ca si acum.
Dar popii, azi, merg pe alt drum:
Se gandesc doar la bogatie.
Au uitat de cucernicie.
Au uitat ca sunt bugetari
Platiti si de pensionari.
S-au transformat in bisnitari
Care, cu nerusinare,
Cer bani pentru orice lucrare:
La botez, la cununie,
La ori si ce sindrofie,
La parastas, la-nmormantare
Si la orice sarbatoare
Cand un crestin oarecare
Vrea o binecuvantare.
Si culmea e ca se tocmesc:
Imi dai atat, te miruiesc.
N-ai bani, te las pacatului.
Ajungi in fundul iadului...
O astfel de comportare,
N-are nici o justificare
Caci, repet, sunt platiti de Stat
Ca orisice salariat,
Si au salarii mult mai mari
Decat cei mai multi bugetari
Care, de-ar face-o „manarie“
Ar fi bagati la puscarie.
In plus, ei nu sunt speriati
Cum ca vor fi concediati
Ajungand doar niste someri.
Nu. Ei sunt mereu prosperi
Pentru ca sug la doua oi.
Pentru ei, toti posmagii-s moi.
Asa fiind, as intreba:
Cine permite-asa ceva?
Eu stiu ca legea, spune-asa:
Sumele care-s dobandite
Pe cai ascunse, ocolite,
(Adica pe cai nemuncite)
Sunt foloase necuvenite
Si pedepsite ca atare
Chiar cand vorbim de-un mahar mare.
De ce la preoti nu se-aplica
Legea. Cui ii este frica?
Nu vedeti ca exemplul lor
Este foarte molipsitor?
Ce-si spune un raufacator?
Daca preotii iau mita,
Iar eu fur doar pentr-o pita,
Nu merit sa fiu condamnat.
Am scuze. Vreau sa fiu iertat.
Eu fur doar ca sa mai traiesc,
Nu ca sa ma-mbogatesc...
Eu nu incurajez hotia,
Dar nu-mi place nici calicia.
Vreau sa fie rasplatita
Numai munca cea cinstita.
Doar astfel de vom proceda,
Vom reusi, vom prospera.
Altfel, de depasim masura,
Ne-asteapta numai impostura,
Ceea ce s-a cam si vazut
In postdecembristul trecut.
Si nu-i vorba doar de prelati,
Meteahna-i printre multi confrati.
Sa fi fost ei influentati
De-acesti preacredinciosi prelati?
Daca-i asa, propun un leac
Care-ar putea veni de hac
Tuturor celor pusi pe rapt:
Clerul, in tot ansamblul sau
Sa-L slujeasca pe Dumnezeu
Cu-aceeasi dragoste, mereu,
Dar Statul sa nu le mai dea
Salarii. Plata sa si-o ia
De la enoriasii care
Oricum platesc orice lucrare
Botez, nunta, inmormantare,
Ceea ce e suficient
Pentru un trai foarte decent.
Sa nu uite acesti slujbasi
Ai Domnului, ca sunt urmasi
Ai celor care-au raspandit
Credinta, si care-au trait
Prin pesteri, dar n-au huzurit
Si nici nu s-au impodobit
Cu lucruri scumpe, si-au murit
Saraci, in gand cu Dumnezeu
Ca si la aproapele sau.
Nu si-au dat sufletul pe-arginti
Iar azi, ii gasim printre sfinti.
Voi, de ce ati abandonat
Calea cea dreapta? Nu-i pacat?
Sa stiti ca lumea va condamna.
Multi mai trag chiar cate-o sudalma.

       Cand faci doar ce nu se cuvine,
       Nu pot sa ma incred in tine.