Lucratorilor din presa, pentru publicarea de stiri si imagini criticabile

Presa-i tezaurul din care

Omul alege tot mereu

Informatii necesare

Imbogatirii eu-lui sau.

Dar tot presa e cea-n care

Apar imagini desantate,

Ceea ce naste o-ntrebare:

De ce oare-s publicate?

Raspund pe nerasuflate:

Pentru bani, se intelege

Caci cei din presa au o lege:

Cu cat mai abracadabranta,

O stire-i mai interesanta.

       Cand inspiratia-ti lipseste,

       Si bunul simt te paraseste.

Fruntasilor PDL si PNL, pentru jocurile de culise legate de revenirea la guvernare

PDL-istii-s la stramtoare

Si negri de suparare:

Nu mai sunt la guvernare.

Motiunea de cenzura

Le-a luat painea de la gura.

Nu mai sunt deci la putere,

Dar orgoliul le cere

Sa gaseasca iar o cale

Ce-i duce la guvernare.

Exista insa o problema

Ce-i pune in grea dilema:

Singuri, nu pot da pe spate

Actuala majoritate,

Asa incat, sunt obligati

Sa isi caute aliati.

Ajunsi aici, ei s-au gandit

Ca partenerul potrivit

Care sa-i creasca sansele,

Este doar vechiul PNL.

Zis si facut, si-n graba mare,

Dar si cu coada-ntre picioare

(Se simteau putin vinovati

In fata noilor confrati

Caci, in alta-mprejurare

I-au lasat cu ochii-n soare)

S-au dus la PNL spasiti

Unde au fost bine primiti

Si unde si-a spus fiecare

Parerea referitoare

La noua colaborare:

Noi nu vrem, zice PNL,

Alianta cu PDL.

Noi vrem numai fuziune,

Adica o uniune

Stransa sub steagul PNL,

Dar fara sigla PDL.

Renuntati deci la sigla voastra

Si treceti sub sigla noastra.

Si, va rog, cat mai degraba

Sa ne apucam de treaba...

Fiind de acord PDL

Cu tot ce-a propus PNL,

Intalnirea s-a incheiat,

Intelegerea s-a semnat

Si apoi, toti s-au apucat

Sa-si intinda antenele:

Sub submineza PSD.

       Cand ti s-a stricat caruta,

       E buna si teleguta.

Politicienilor din noul PNL

PNL-ul, reanimat

Cu resturi de la PDL,

A prins curaj si a reluat

Mai darz, lupta cu PSD.

Iar lupta e care pe care

Si scopul de aplaudat:

Revenirea la guvernare

Cat mai curand. Imediat.

Se pune insa o-ntrebare:

Ce sanse de castig au oare?

Pentru ca, precum stim toti,

Una-i sa vrei, alta sa poţi.

De ce aceasta indoiala?

Raspundem fara de sfiala:

Din doi infirmi, un ciung si-un schiop,

Chiar daca au acelasi scop,

N-a facut nimeni, niciodat’

Un om intreg, adevarat...

Asteptand cu nerabdare

Raspunsul la intrebare,

Doar un cuvant pot sa mai spun:

Vreau sa castige cel mai bun.

       Cand nu ai arme pe masura,

       Pierzi, chiar de dai vartos din gura.

Domnului Klaus Iohannis, presedintele Romaniei

Domnul ex-primar Iohannis

Un om harnic si cuminte,

N-a sperat nici macar in vis

C-o s-ajunga Presedinte.

Despre-o asemenea minune,

Multi spun ca-i vorba de destin.

Eu insa, altcumva i-as spune:

E un cadou. Facut de Crin.

       Ca sa castigi lozul cel mare,

       Musai sa faci in scaldatoare.

Celor care se tarasc prin tribunale cerand restituirea unor proprietati

Cei mai in varsta, ne-amintim
Cum ca mai ieri, in comunism,
Proprietatea privata
Era strict delimitata
La o casa, nu prea mare
Si banii de-nmormantare.
Asa fiind, mostenitorii,
Nu se bateau precum chiorii
Pe mostenirea ramasa,
Adica doar pentru-o casa
Care le revenea legal.
Nu se tarau la tribunal.
Dar azi, cand legile-s schimbate,
Dreptul de proprietate
S-a extins si el la toate
Averile confiscate
La nationalizare.
A fost momentul in care
Sute, mii de mostenitori
Ca si foarte multi impostori,
Revendica terenuri, case,
De la mosi si stramosi ramase.
Acest a fost inceputul
Starilor conflictuale,
Dar totodata si debutul
Stratificarii sociale.
Caci nereusind amical
Intre ei sa se-nteleaga,
Apeleaza la tribunal
Unde se bat o viata-ntreaga.
Dar lupta, nu este egala,
Iar rezolutia finala
Este dezamagitoare:
Castig de cauza are
Cel cu bani in buzunare.
Concluzia deci, e clara
Si-nvatatura amara:
Cei ce au bani, sunt dumnezei.
Dreptatea, nu-i pentru plebei.

       Eu singur sunt mostenitorul,
       Stramos, mi-a fost Mantuitorul.

Celor care fac politica gandindu-se numai la avantajele materiale

De cand cu pluripartitismul,
A-nflorit si oportunismul:
Multi oameni mici, orgoliosi,
Meschini, insa la punga grosi,
De functii foarte mari setosi,
Sunt animati de-un singur gand:
Se-nscriu intr-un partid sperand
Ca va sosi si ziua-n care
Vor ajunge la guvernare.
Doctrina, nu-i intereseaza,
Pe ei, deloc nu-i deranjeaza
Daca azi sunt in PNL
Iar maine trec in PSD.
Ei au doar o deviza-n viata
Si o scot tot mereu pe piata:
Sa-mi ating scopul, sunt decis
Sa fac orisice compromis.

       Cand o floare nu mai are
       Nectar, trece-n alta floare.

Domnului Marian Vanghele, implicat in afaceri dubioase

Domnul Vanghele-i acuzat
De faptul ca a abuzat
De functie si-a incasat
Foarte multi bani. Nemeritat.
Urmarea? A fost arestat.
El insa nu-i prea suparat
Caci banii, nu i-a returnat
Si se gandeste resemnat:
Curand arestul o sa treaca
Iar dupa aia, trai neneaca.

       Atunci cand castigul e mare,

       Merit-un pic de inchisoare.

Copiilor de bani gata

Feciorasul meu iubit,
Este tare necajit:
Ieri i-am dat bani de masina,
Azi n-are bani de benzina.

       Cand banii nu ti-i chibzuiesti,
       In viata n-o sa reusesti.

Celor de la UDMR care conditioneaza venirea lor la guvernare

UDMR joaca tare:
Nu intra la guvernare
Decat cu partidul care
Le da osul cel mai mare.

       Daca poti sa traiesti mai bine,

       Alt-cum, du-te, nu-i rusine.

Celor care sunt de parere ca numai prin negocieri nu se ajunge la o intelegere

Procedeul e brevetat
Si rezultatul garantat:
Cand vrei sa-ti convingi adversarul,
Cel mai bun argument e parul.

       Poti sa obtii niscai foloase,
       Bagand omului frica-n oase.

Copiilor de bani gata, care se bazeaza pe bunastarea parintilor

In lume, oamenii de rand

Isi traiesc viata cugetand:

Cum sa-si asigure o paine,

Ce le-aduce ziua de maine,

Asa incat ei, zi de zi,

Se tem cum ca vor flamanzi.

In schimb, copiii de bani gata,

Lumina ochilor lui tata,

Odrasle scumpe, baieti, fete,

Chiar daca n-au minti prea istete,

N-au nici o grija, niciodata,

Razbesc. Pentru ca-s tari in tata.

       Cand te bazezi doar pe parinti,

       Vei plange cu lacrimi fierbinti.

Domnului Traian Basescu, pentru implicarea sa in dosarul flota

Domnul Basescu, bun gospodar,
N-a fost ministru in zadar:
A scapat tara de fiare
Vechi, aflate pe vapoare.
E drept, le-a dat pe-un firfiric
Dar, e mai mult decat nimic.

       Nu-i rau cand poti recupera
       Si din gunoi cate ceva.

Politicienilor care fac fel de fel de promisiuni, dar nu se tin de cuvant

Promisiuni de buna stare
Fac toate partidele care
Se perinda la guvernare.
Dar nu li se mai da crezare
Pentru ca s-a reconfirmat
Un adevar adevarat:
Azi, protectia sociala
Este doar o vorba goala,
Asa incat, dragi confrati,
La bine sa nu prea sperati,
Si sa nu plangeti cand dati de greu.
Asa a fost, si-asa va fi mereu.

       Promisiunile-s frumoase.
       Pacat ca sunt cam daunoase.

Barbatilor care se casatoresc cu femei mult mai tinere

Nu-i rau sa ai o trufanda
Zi-noapte la-ndemana ta.
Dar, cand iti bagi ispita-n casa,
Adio tihnei de la masa.

       Sa nu te-apuci sa faci ceva
       Care-i peste puterea ta.

Celor care incurajeaza plecarea din tara a tinerelor talente

Le-amintesc celor ce-au uitat
Ceva trist, dar adevarat:
Cand laptele il smantanesti,
La unt sa nu te mai gandesti.

       Cu fiece tanar ce pleaca,

       Tara ramane mai saraca.

Numitilor Georgescu si Bica, pentru implicarea lor in dosarul retrocedarilor

Obositi pana peste poate
Semnand retrocedari trucate,
Expertii Georgescu si Bica,
Se odihnesc. La mititica.

       Este destul un pas gresit,
       Ca sa fi aspru pedepsit.

Domnului Traian Basescu, pentru virulenta discursurilor televizate

Domnul Basescu, pentru dreptate,
Potrivit unui legamant,
Se lupta cu toti si cu toate.
Chiar si cu morile de vant.

       Cand esti vocal si virulent,
       Ascunzi ceva, e evident.

Doamnei Udrea, pentru implicarea sa in dosarul Bute

Doamna Udrea, mandra diva,
Mai ieri febletea sefilor,
Azi navigheaza în deriva
Cu vela rupta. Spre Targsor.

       Urcusul spre inaltimi, e greu.
       Coborasu-i usor. Mereu.

Domnului primar Nichita, pentru rolul de curtezan gelos

Don Juan-ului Nichita,
I-a iesit pe nas prostia:
Hartuindu-si el iubita,
Va plati. Cu puscaria.

       Dragostea mare e-un handicap.
       Iti da mereu dureri de cap.

Tuturor celor care, in lupta pentru existenta, aleg o cale de urmat

Orice om, ca sa traiasca,
Trebuie ca sa munceasca
Pentru ca, doar munca poate
Sa-i aduca cele toate
Care-i sunt de trebuinta:
Hrana, haine, locuinta.
Sunt doua feluri in care
Isi arata fiecare
Om, adevarata fata
Si cum se comporta-n viata:
Cel care-i harnic si cinstit,
Este mereu stimat, iubit,
Chiar daca s-a procopsit doar
Numai cu strictul necesar.
Cand insa omul nu-i cinstit,
Iar tot ce a agonisit
A provenit din ilicit,
Si chiar daca s-a-mbogatit,
Nu e stimat si nici iubit.
Munca deci, este cea care
Pune omul in valoare.
Asa fiind, dragi confrati,
Fiti atenti cum va purtati
Si va rog sa reflectati:
Voi, unde va situati?

       Omul cinstit si cumpatat,

       Merita a fi respectat.

Doamnei Ioana Basescu, aureolata pentru practica notariala desfasurata

Ioana, fiica cea mare
A fostului preSedinte
Basescu, are cautare,
Pentru ca-i fata cu minte.
Ca e un foarte bun notar,
Nu incape indoiala.
A fost eleva lui Blejnar,
Unde-a facut inalta scoala.
De-aceea, si este firesc,
La usa ei este de jale:
Investitorii se imbulzesc
Pentru acte notariale.
De-aici provin banii cu care
Si-a construit faima cea mare
Si si-a impodobit coroana
Cu mosioara de la Nana.

       Servind somitatile toate,

       Castigi in notorietate.

Celor care, cunoscand un secret privind o afacere ilegala, il santajeaza pe faptas

Atunci cand un oarecare
Si-a insusit un bun care
Nu-i apartine, se spune
C-a facut o infractiune
Care, daca-i dovedita,
Este aspru pedepsita.
Dar cum asemenea fapte
Se fac cu acte trucate,
Ce implica, din pacate
Si ceva complicitate,
E foarte greu de demonstrat
Ca actul e falsificat.
Cand insa, acest angrenaj
Dintre complice si faptas
Nu e „uns“ cum se cuvine,
Apar probleme, nu e bine
Pentru ca, de-i nemultumit
De cat „unguient“ a primit,
Complicele-l va santaja
Pe faptas pana va ceda
Si-i va mai da inca ceva.
Ca acest santajist se stie
Ca va face puscarie
Daca targul se va afla,
Este cu totul altceva.
El stie una si buna:
Ce-i in mana, nu-i minciuna.

       Santajul este, cum se stie,

       Foarte banoasa meserie.

Domnului Klaus Iohannis, castigatorul alegerilor prezidentiale din anul 2014

Ca bun sahist si diplomat,
Gandind cu cinci mutari-nainte,
Domnul Iohannis a castigat.
Astazi e-al tarii presedinte.
E drept, a fost si ajutat
De-mprejurari, si nu putin.
Iar el abil, le-a speculat
Pana l-a scos din ring pe Crin.
Acum, fiind mare si tare,
A pornit-o la drum cu zel,
Insa caciula, mi se pare,
Nu-i potrivita pentru el.

       Cand ajungi sef dintr-o intamplare,

       Riscul de-a esua e mare.

Celor care-si platesc luxul cu bani proveniti numai din afaceri dubioase

Cand o slujba buna-i data
Cuiva care-i tare-n tata,
Desi sarmanul candidat
Nici bac-ul nu l-a promovat,
Avem de-a face, e evident,
Cu un tainic aranjament:
Eu iti fac azi acest serviciu
Cand tu esti la ananghie,
Tu-mi faci un contraserviciu
Maine, cand mi-o fi greu mie.
Ca aceasta invoiala
Este, fara indoiala,
Un fel de parteneriat
De tip mafiot, practicat
De toti cei care-s pusi pe rant,
Este perfect adevarat.
Dar impotriva lor nu poţi
Sa faci nimic, pentru ca, toti,
Sunt foarte bine protejati:
Au functii mari si sunt bogati...
Morala, este graitoare:
Cand ai bani si esti sef mare,
O duci bine si traiesti
Fara sa te mai spetesti.
Esti numai un om de rand,
Iti petreci viata plangand,
Ca nu poti sa scapi de nevoi
Cand lupii sunt ciobani la oi.

      Doar din afaceri dubioase
      Se strang averile frumoase.

Manelistilor de etnie rroma, care ameninta ca parasesc tara

E jale printre manelisti,
Le-a pierit graiul, toti sunt tristi:
De cand s-a luat decizia
De a li se impozita
Averile cumulate
Cu truda, cantand pe la toate
Sindrofiile din tara,
Viata le-a devenit amara.
Se tanguiesc zi si noapte
Cum ca nu mai e dreptate,
Ca daca ei nu vor mai fi
Lumea nu s-ar mai veseli
Asa cum a facut Mircica
Si chiar stabul Traianica
De care-au fost aplaudati,
Imbratisati si ajutati
De fiecare data cand
Le-au cerut ajutor plangand.
Dar acum, li s-a-nfundat:
Atunci cand esti dator la Stat,
Nu mai ai cale de scapat.
Dar ei, se cred nedreptatiti
Asa incat sunt hotarati
Sa ne fac-o paguba mare:
Vor pleca, toti, peste hotare.

       Dorinta de impozitare,
       Inseamna doar discriminare.

Celor care nu se omoara cu munca

Fiind el aspru criticat
Pentru ca prea trandaveste,
Un tanar, ferches si stilat,
Sta pe ganduri, chibzuieste:
Ce sa fac eu ca sa-i opresc
Pe-acesti oameni clevetitori?
Ar trebui ca sa muncesc
Pe rupte, incepand din zori?
Sa stau tot timpu'n picioare
Si pe ploaie si pe soare?...
Dar fie, nu ma mai codesc,
De maine, incep sa muncesc
Chiar de-o fi sa fac basici la maini.
M-apuc sa tai frunza la caini...
Acum, munceste bata-l vina,
Trage la umbra rogojina.

       E drept, munca e necesara
       Dar, de-i prea multa, te omoara.

Tuturor celor care se straduiesc, pe orice cale, sa ajunga parlamentari

Tatal meu a fost om cinstit,
A muncit pana s-a spetit,
Dar nicicum nu s-ambogatit
Asa incat, cand a murit,
In urma sa n-au mai ramas
Decat banii de parastas
Si-o scrisorica in care
Spunea cat de rau ii pare
De faptul ca n-a profitat
De-o sansa care i s-a dat
De a ajunge deputat.
Pentru ca, zicea dumnealui,
Ca ales al poporului,
Esti om de vaza, respectat,
Foarte bine remunerat,
Iar munca, este o placere
Intrucat nu ti se cere
Decat sa stai in banca ta
Si sa votezi cu NU sau DA.
Iar atunci cand iei cuvantul,
Vezi de unde bate vantul.
La sfarsit, tata ma-ndeamna
Sa-nfrunt viata fara teama,
Sa joc si eu putin teatru
Si sa fac pe dracu-n patru
„Cultivand“ oameni cu har
Si s-ajung parlamentar.
Caci de ramai la slujba ta,
Zile bune nu vei avea:
Poti sa te dai si peste cap,
Cand esti cinstit, mori tot sarac.

         Cand ai fler, le rezolvi pe toate,

         Chiar de nu esti toba de carte.

Celor care au contribuit la devalizarea societatii de asigurari ASTRA

Dupa atatea amanari
Care pe toti ne-au tracasat,
Dosarul ASTRA asigurari,
In sfarsit, s-a finalizat
Sentinta-i data cu decenta
De catre-naltul magistrat:
ASTRA este in insolventa
Si Adamescu-i vinovat.
Pentru ca, el este cel care,
Pasind pe calea nedreptatii,
Si-a-nsusit fara remuscare
Fondurile societatii
Cu care, el si-a „ajutat“
Inalti amici politicieni,
Si apoi si-a sponsorizat
Si Seful de la Cotroceni.
Dar banii nu s-au risipit.
In locul lor, el a primit
Favoruri greu de banuit...
Dar acum, cand un oarecare
Asigurat care are
O dauna, mica, mare,
Cine-l despagubeste oare?
Suntem in tara in care
Unii sunt cu foloasele
Si altii cu ponoasele?
De ce domnii sponsorizati
Nu sunt si ei sanctionati?

       Delapidarile mari, toate,
       Se fac doar cu complicitate.

Oportunistilor politici care, indiferent de regimul pe care il slujesc, fac numai politica propriului interes

Politica, este ceva
Ce fiecare individ
Il face in favoarea sa,
Sub flamura unui partid.
Ca este-asa nu-i un secret,
Doar ca, se lucreaza discret.
Iar pentru a se demonstra
Ca lucrurile stau asa,
N-avem decat sa ne-amintim
Ce era ieri, in comunism
Si ce-i azi, in capitalism:
Mai ieri, tovaraşul Cutare,
Simplu muncitor, dar care
Ca P.C.R.-ist a demonstrat
Ca este foarte devotat
Partidului, e promovat
Intr-o functie de mare
Raspundere, desi nu are
Decat trei clase primare;
Azi, acelasi ins, Cutare,
A cazut tot in picioare
Si, voios nevoie mare
Merge in continuare
Pe cunoscuta carare.
Numai ca, acum el poarta
Alt drapel, in alta barca,
Dar le schimba si pe ele
Cand interesul i-o cere
Pentru c-acest pui de lele
Trece, fara remuscare,
Urgent, la alta grupare
Daca-i da un os mai mare.
Astfel, pe plaiul mioritic
S-a nascut un turism politic
Care, cum nu-i sanctionat,
Se va dezvolta ne-ncetat.
De-aceea, astazi s-a ajuns
La situatia de plans
Cand, orice partid, mic sau mare
Nu are numai o culoare,
Ci este, n-o spun numai eu,
Asemeni unui curcubeu,
Adica, ceva dispersat.
De-aici, ce-avem de invatat?

     Cine-i policalificat,
     Are numai de castigat.

Parlamentarilor carora li s-a cerut acordul pentru numirea dlui. M. R. Ungureanu in functia de director la S.I.E.

Grijuliu pana peste poate
Ca-n tara treburile toate
Sa mearga unse ca pe roate,
Domnul Iohannis s-a gandit
C-a sosit timpul, in sfarsit,
Sa numeasca sef la SIE,
Post vacant de mult, se stie.
Si cum o vorba inteleapta
Spune sa treci iute la fapta,
L-a nominalizat urgent
Pe domnul M. R. Unguient,
Pentru ca e competent
Si cunoaSte meserie
Fiindc-a mai lucrat la S.I.E.
Dar treaba nu s-a terminat
Aici. Ba chiar s-a complicat
Intrucat, pe cat se pare,
Parlamentul, care are
Ceva de spus in chestiune,
Este divizat, se spune:
Unii zic ca-l vor vota,
Iar altii, ca-l vor renega,
Imputandu-i pacatele
Din guvernarea P.D.L.
De-aceea domnul M.R.U.,
Asteapta-ngrijorat: Da? Nu?

        Cand esti la mana cuiva,
        Doar soarta te poate ajuta.

Apelul vamesilor catre autoritati, plangandu-se ca daca li se interzice „vamuiala“, abea vor mai putea trai

Daca gasiti de cuviinta
Sa-l suprimati pe Ciubucov,
Ne veti avea pe constiinta:
Vom muri mai saraci ca Iov.

        Cand umblii cu mierea in mana

        Lingi degetele o saptamana