Cum ca mai ieri, in comunism,
Proprietatea privata
Era strict delimitata
La o casa, nu prea mare
Si banii de-nmormantare.
Asa fiind, mostenitorii,
Nu se bateau precum chiorii
Pe mostenirea ramasa,
Adica doar pentru-o casa
Care le revenea legal.
Nu se tarau la tribunal.
Dar azi, cand legile-s schimbate,
Dreptul de proprietate
S-a extins si el la toate
Averile confiscate
La nationalizare.
A fost momentul in care
Sute, mii de mostenitori
Ca si foarte multi impostori,
Revendica terenuri, case,
De la mosi si stramosi ramase.
Acest a fost inceputul
Starilor conflictuale,
Dar totodata si debutul
Stratificarii sociale.
Caci nereusind amical
Intre ei sa se-nteleaga,
Apeleaza la tribunal
Unde se bat o viata-ntreaga.
Dar lupta, nu este egala,
Iar rezolutia finala
Este dezamagitoare:
Castig de cauza are
Cel cu bani in buzunare.
Concluzia deci, e clara
Si-nvatatura amara:
Cei ce au bani, sunt dumnezei.
Dreptatea, nu-i pentru plebei.
Eu singur sunt mostenitorul,
Stramos, mi-a fost Mantuitorul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu